marți, 5 februarie 2013

Neatribuit




Pentru îndrăzneala
de-a visa 
mi-ai răstignit dorințele
cu spinii unui trandafir sălbatic
răsărit de niciunde
printre firele de busuioc 
și parfumul amețitor al mentei. 

Pentru refuzul 
de-a se declara complice
până și cerul l-ai aruncat
în boxa vinovaților
spre satisfacția
juriului de umbre hâde
ce-și freacă palmele a mulțumire.

Lacrimi amare s-adună
franjurând inegal al înserării contur,
un ziar foșnește undeva,
în urma unor pași o ușă se închide,
pe noptieră ochelarii tac.
Oricât am cântări dreptatea
mereu va exista un rest de vină neatribuit.

-21 august 2012-

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog